Unde sunt eroii ardeleni?

1916-codleni-in-arm-austro-ung-0011-300x192

În România se vorbește mult despre eroii Primului Război Mondial, dar doar despre cei ai vechii Românii, ai României Mici, soldați care au luptat pe un front imens împotriva Austro-Ungariei, Germaniei, Bulgariei și Turciei. Se vorbește doar despre soldații care s-au sacrificat pentru România Mare, dar mai nimic despre cei care au luptat 4 ani și 4 luni cât a ținut Marele Război. Se știe câte ceva din operele lui Rebreanu, cum erau spânzurați românii care refuzau să lupte sau care erau bănuiți că vor trece în Armata Română.

Ardealul a avut însă aproape un milion de soldați care au luptat pe tot parcursul războiului, din prima zi în atacul asupra Serbiei, până în Galiția și Silezia împotriva marei armate țariste, au înghețat în luptele cu italienii în Munții Dolomiti, au murit înecați în Adriatică și Mediterana ca marinari ai KUK, au luptat împotriva co-etnicilor români sau a trupelor anglo-franceze trimise în Balcani prin Salonic. Dintre ardelenii recrutați, se știe că români au fost în jur de 489.000 (conform statisticii ”Astra”), după alte calcule 650.000, iar ca trupe auxiliare numărau 35.000 de soldați. Procentual, reprezentau 53-60% din totalul soldaților încorporați, similar cu raportul populației. Merită menționat că au fost recrutați în același mod și cei din Bucovina, regiune parte a imperiului dualist.

Situația ofițerimii române în Imperiul Austro-ungar: 3 generali (Ioan Boieriu, din Țara Făgărașului, Gheorghe Domășneanu, Dănăilă Popp), 15 colonei și 12 locotenenți colonei și maiori.

Militarii români au fost repartizați în 12 regimente de linie (2 Brașov, 31 Sibiu, 33 Arad, 37 Oradea, 5 Satu Mare, 43 Caransebeș, 50 Alba Iulia, 51 Cluj, 61 Timișoara, 62 Târgu Mureș, 63 Bistrița și 64 Orăștie) și în 6 regimente de honvezi (21 Cluj, 22 Târgu Mureș, 23 Sibiu, 32 Dej, 4 Oradea și 12 Satu Mare). Alții au fost incorporați în regimentele de linie 85 Sighet și 82 Oradea, în regimentul secuiesc de honvezi Brașov și în batalionul 23 Vânători de Munte. În cazul Bucovinei, majoritatea românilor au fost repartizați în unitățile Landwehrului, pe lângă care exista regimentul românesc 41 Cernăuți.

Regimentele românești din Transilvania erau cuprinse în Corpul XII de Armată din Sibiu și Corpul VII de Armată din Timișoara, formate din 3 și respectiv 2 divizii, după cum urmează:

CORPUL XII ARMATĂ

  • Divizia 16 infanterie Sibiu, compusă din Brigada 32 infanterie Sibiu, și Brigada 31 infanterie Brașov;
  • Divizia 35 infanterie Cluj, compusă din Brigada 69 infanterie Cluj și Brigada 70 infanterie Târgu Mureș;
  • Divizia 38 infanterie honvezi Cluj, compusă din Brigada 75 infanterie honvezi Cluj și Brigada 76 infanterie honvezi Sibiu.

CORPUL VII ARMATĂ

  • Divizia 17 infanterie Oradea, compusă din Brigada 31 infanterie Oradea și Brigada 34 infanterie Arad;
  • Divizia 34 infanterie Timișoara compusă din Brigada 67 infanterie Timișoara și Brigada 68 infanterie Seghedin.

Fiecare regiment de infanterie de linie austro-ungar era compus din câte 4 batalioane, din care de regulă un batalion era detașat în Bosnia Herțegovina, iar regimentele de honvezi aveau câte 3 batalioane.

Deși românii erau repartizați cu precădere la infanterie, un număr greu de stabilit de români a fost încorporat la artilerie, cavalerie, în flota Adriaticii, precum și în formațiunile sanitare, de subzistență și în alte unități auxiliare.

De-a lungul celor patru ani de război, din rândul acestora s-au înregistrat peste 82 de mii de morți și dispăruți, 63 de mii de răniți, invalizi sau grav bolnavi, rămânând în urma lor aproape 80 de mii de orfani. NICIUN MONUMENT ÎN CINSTEA LOR NU S-A RIDICAT ÎN APROAPE UN SECOL DE LA SACRIFICIUL DAT ÎN MARELE RĂZBOI!

Cimitirul eroilor austroungari din Brașov este într-o stare degradată. Multe cruci au căzut la pământ, puțină lume îl cunoaște. Cei care și-au sacrificat viața sunt eroi indiferent de etnie sau pentru ce steag au luptat!

Cimitir_austroungar

Poza 1, sursă: Codlea-info.ro – soldați codleni în Armata K.U.K.

Surse: http://diam.uab.ro, monitorulexpres.ro

Facebook Comments

11 comments

  1. dimpotriva, in toate satele din Ardeal exista monumente inchinate eroilor cazuti in Razboaiele mondiale,in special in Primul, pe fiecare monument sta scris” In amintirea eroilor cazuti in Razboiul Mondial 1914 (!) -1919 ” !!! (Romania nu a intrat in razboi decat in 1916, intre 1914-1916 era “tara neutra” !!) …unul dintre cele mai frumoase este in satul Bozes (comuna Balsa-Hunedoara) https://ro.wikipedia.org/wiki/Boze%C8%99,_Hunedoara#/media/File:Bozes,_Hunedoara,_Monument_%C3%AEn_cinstea_eroilor.png

    1. tocmai, n-ai inteles nimic. In 1914 Ardealul nu era in Romania, dar ardelenii erau la razboi. Vreo 80.000 au murit. Ardealul a fost atasat Romaniei abia la Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Sa nu mai zic ca in ofensiva din 1916 si in luptele din vara lui 1917 romanii ardeleni inrolati in armata KUK luptau impotriva romanilor din Armata Regala a Romaniei

  2. Parerea mea e ca romanii care au luptat in armata austro-ungara nu au un monument unic din urmatoarele motive:
    1. au luptat in armata principalului inamic.
    2. viziunea nationalista asupra razboiului: eroii ardelenii sunt cei care au luptat pentru Romania fie ca vorbim de dezertorii din armata A-H fie de cei care s-au oferit voluntari pe cand erau prizonieri la rusi.
    3. nici o republica formata in 1918 nu si-a asumat mostenirea Austro-Ungariei: pana la urma oamenii astia au murit si au luptat pentru Austria si Ungaria deci consider ca aceste doua tari trebuiau sa ridice monumente pentru cei care au luptat in armata A-H.
    Situatia pe care ati prezentat-o in acest articol imi aminteste de soldatii din Alsacia si Lorena care au luptat in armata Kaiserului. Cele doua provincii au fost incorporate Frantei dupa RM1, si evident francezii nu au ridicat nici un monument pentru cei care au luptat pentru germani. Ei sunt mentionati doar pe monumentele ridicate in fiecare localitate fara sa scrie ca au murit pentru Germania. Aici aveti un articol despre subiect (sper ca stiti franceza): http://centenaire.org/fr/espace-scientifique/societe/les-memoires-de-la-guerre-en-alsace-et-en-moselle

    1. Ați uitat un lucru esențial: cînd a intrat Austroungaria în război, Romania era neutră. Deci ei nu au luptat în armata principalului inamic, eventual inamicul care urma să fie peste doi ani. Și până la momentul 1916 românii ardeleni luptau și mureau. Erau ei inamici ai statului român neutru? Nu cred. Eroii ardeleni sunt toți cei care au luptat, indiferent unde. Toți au fost aduși să lupte, nu de drag de țară, astea sunt povești. Să-mi arate mie cineva pe unul care pleacă de lângă copii să moară pentru că așa le-a zis împăratul sau regele nostru.

      1. Cam in aceeasi situatie s-au aflat italienii din Trentino care au fost incorporati in armata A-H in august 1914, ulterior in mai 1915 Italia a intrat in razboi. Rasfoind cateva pagini pe internet am aflat ca italienii morti pentru A_H au fost condamnati la uitare ridicandu-se monumente doar pentru cei care au luptat pentru cauza nationala italiana: “Il 25 ottobre 1923 il questore di Trento Panini (prot. n. 115 conservata all’Archivio di Lavis) così scriveva ai Sindaci del circondario del distretto di Trento in merito alla richiesta di erigere monumenti e ricordi ai caduti in guerra sotto bandiera austro-ungarica:
        «Ai morti combattendo sotto bandiera austriaca, basta un pietoso ricordo nei camposanti, senza cerimonie solenni o pompe come prescrive la circolare prefettizia del 18 gennaio 1923.
        «I caduti per causa nazionale (gli irredentisti) devono invece essere ricordati con ben distinto e separato monumento che ne esalti la memoria.
        «Questi monumenti dovrebbero essere eretti sulle pubbliche piazze e inaugurati con solennità – e ricordava inoltre che – i monumenti o ricordi dei morti combattendo sotto bandiera austriaca che si intendessero erigere devono ispirarsi ad elevati e decisivi sentimenti di italianità e l’epigrafe deve essere il verso di Leopardi:»”
        De abia in 2014 se pare ca s-a ridicat un monument la Rovereto pentru italienii care au luptat pentru A-H. Se pare ca tema aceasta a fost adusa recent in discutie, pana acum accentul fiind pus pe cei care au dezertat si s-au inrolat in armanta italiana(situatie asemanatoare cu cea din Romania) http://trentinocorrierealpi.gelocal.it/trento/cronaca/2013/10/29/news/una-stele-ricordera-i-soldati-roveretani-morti-per-l-austria-1.8017105
        Parerea mea e ca austriecii si ungurii trebuie sa-i cinsteasca pe acesti eroi deoarece acesti ardeleni au facut parte din armata A-H.
        Stiti vreo carte dedicata soldatilor romani din armata austro-ungara?

  3. De ambele parti cei morti sunt victime… insa istoric una este sa rezisti unui invadator si sa vrei sa eliberezi o parte de tzara in care majoritatea sunt romani, si alta este sa fi un agresor cu o masina de razboi bine pusa la punct si care foloseste ‘localnicii’ de sub papucul imperial al Vienei, pe post de carne de tun.

    Intrebarea cheie este cati dintre romanii din Ardeal au vrut sa lupte in acel razboi?? adica au mers de buna voie la razboi sau doar prin faptul ca au fost obligati de ce ar fi patit daca nu ar fi luptat ?? Literatura a consemnat acest proces de constiintza al unora si ‘rezultatul’ … dar dupa atata timp este greu de pus pe tapet realist ce a fost in mintea ardelenilor in primul razboi mondial. Banuiesc ca aceasta ‘neclaritate’ si neluare de atitudine in Ardeal este ceea ce vrem sa uitam azi… Un monument desi necesar nu ar clarifica istoria… si mai trist .. nu ar face-o sa nu se repete..dupa cum s-a vazut in fosta Yougoslavie si chiar mai nou!

    1. sub papuc au fost toti. Nu cred ca a plecat vreun roman din Valcea (dau un exemplu) de buna-voie sa salveze cu pretul vietii lui pe taranii din Sibiu cu mai mult pamant decat el si care duceau un trai mai bun. Toti au plecat la razboi constransi, restul e propaganda nationalista ieftina

Leave a Reply