Parcurile în Brașov sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire

Pentru că adesea vorbim despre parcuri și nevoia de creare a unora în interiorul cartierelor, e bine să lămurim niște definiții așa cum au fost ele încadrate d.p.d.v. urbanistic:

Scuar – spațiu plantat, de utilitate publică, de dimensiuni relativ mici, amplasat fie izolat, pe suprafața unui cvartal întreg sau în mijlocul unei piețe, fie pe un teren mărginit parțial sau în întregime de clădiri și care este amenajat cu elemente decorative vegetale, cu statui, suprafețe mici de apă, fântâni, etc. și cu alei cu traseu geometric, peisager sau liber, destinate numai circulației pietonilor.

Din punct de vedere al amplasării, se deosebesc:

– Scuaruri interioare, amplasate în centrul unui cvartal, înconjurat de construcții și care prezintă avantajele că sunt ferite de zgomot și de praf, astfel încât sunt destinate pentru odihnă, recreație sau pentru jocul copiilor. Aici intră majoritatea așa-ziselor parcuri din Brașov, de la micile scuaruri de câteva sute de mp amenajate cu locuri de joacă, confundate de multe ori cu termenul de “parc”, până la: Parcul Central “Nicolae Titulescu”, cel care la cele 4ha ale sale este un biet scuar de fapt, Parcul de la baza Tâmpei – tot 4ha, Parcul Magnolia din Centrul Civic – 2ha, Parcul Ina Schaeffler din Livada Poștei – 2ha, Parcul Ghe. Dima de la Maternitate – 1ha. Toate acestea nu sunt decât niște scuaruri.

Scuaruri exterioare, înconjurate parțial sau total de străzi, constituie elemente de înfrumusețare ale orașului, căpătând un caracter festiv când pun în valoare un edificiu important plasat pe una din laturile lui. Ex: lângă lacul Noua – 2ha.

Scuaruri în mijlocul unei piețe, care constituie elemente pentru orientarea și dirijarea circulației și elemente decorative urbanistice.

Scuaruri provizorii amenajate pe terenuri libere din zonele de locuit, destinate pentru a fi construite intr-o etapă ulterioară.

Grădină de cartier – spațiu liber plantat în cadrul unor cartiere ale orașului, cuprinzând și unele construcții cu scopuri edilitare sau de agrement. Suprafața unei grădini de cartier variază între 5 și 20 ha, ea asigurând spații de odihnă și recreație zilnică locuitorilor din raza de deservire de 1-2 km. Aici s-ar încadra parcul nostru pt care am strâns semnături din Bartolomeu-Avantgarden cu aproape 12ha, vezi posibilul amplasament în randarea de mai sus (Încă nu e definitivă, trebuie editată faza 4 de la Avantgarden3). În Brașov, singura grădină de cartier care are dimensiunile necesare este Parcul Tractorul – 12ha.

Parc – spațiu liber plantat, de utilitate publică, amenajat în scop de agrement, având o suprafață de cel puțin 20-30 ha. Aproape de această valoare s-ar încadra propunerea pentru parcul de la IUS – 19,5 ha. Cu puțin sub, la limită, dar ar fi singura propunere care se apropie de ceea ce putem numi parc.

În raport cu specializarea funcțiunilor, se diferențiază:

Parc orășenesc și de cartier, amenajate în interiorul perimetrelor construibile ale orașelor, ca loc de agrement pentru populația întregului oraș sau respectiv a cartierului căruia îi aparține, în cazul orașelor mari. În funcție de mărime și de importanță, cuprinde: amenajări și construcții cu caracter cultural, pentru deservirea populației, terenuri pentru sport și amenajări pentru distracții, locuri de plimbare și odihnă, secții botanice, zoologice și de acvarium, oglinzi de apă și lucrări inginerești.

Parc de cultură și odihnă, parc cu caracter unicat pentru oraș, amplasat în general, marginal (excentric), folosind elemente naturale adecvate existente.

Concluzie: Brașovul are doar o grădină de cartier – Parcul Tractorul și niște scuaruri mai mici sau mai mari. Ar mai putea avea încă o grădină de cartier la Bartolomeu-Avantgarden dacă am avea edili care să nu ia în derâdere ideea de PARCURI ÎN CARTIERE, ÎNTRE BETOANE, plus un parc la IUS.

Facebook Comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.