Industria Brașovului în perioada interbelică – Partea a II-a

Fabrica de Bere Friedrich Czell și Fiii – Aurora – Ciucaș (Ursus Breweries)

fabrica-czell

În anul 1885 a fost fondat concernul FRIEDERICH CZELL și FIII, având ca obiect de activitate exportul de lână de oaie spre Anglia. Mai tarziu, s-a abandonat această activitate în favoarea fabricării și comercializării spirtului, scop pentru care s-a construit o fabrică de spirt la Cristian. În anul 1892,  concernul “FRIEDERICH CZELL și FIII” a cumparat distileria Dârste și a construit o nouă fabrică de bere, cu o capacitate de 14.000 hl, având un personal de numai 40 de lucrători. Primul război mondial, dezastruos pentru zonă, a lovit firma „Czell si Fii”. Au fost distruse complet în incendii, fabrica de spirt din Cristian și fabrica de bere din Dârste. Pivnițele cu vinuri au fost jefuite și golite. Fabrica de bere din Dârste a fost reconstruită în anii 1917-1918. După război, în anul 1923, neînțelegerile dintre acționari au condus la divizarea firmei. O parte a cuprins fabrica de bere Dârste, mina de carbuni.   Alexandru Petit consemna în Monografia Brașovului din 1922 creșterea numărului de angajați la 130, precum și creșterea productivității anuale de bere și malț la 40.000 de hl și respectiv 80-90 de vagoane anual.

Odata cu naționalizarea din 1948, fabrica de bere și bauturi alcoolice Dârste și-a schimbat numele în “Aurora”. În anul 1995, SC AURORA SA a devenit o companie cu capital privat integral 100% romanesc. În 2004, Aurora SA este preluată de concernul SABMiller, care mai deține, printre altele și fabrica de bere de la Cluj și produce în România următoarele tipuri de bere: URSUS, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga, Redd’s, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner Urquell. Urmașii familiei Czell au revendicat terenul pe care s-a aflat fabrica, dar ulterior s-a ajuns la o înțelegere între aceștia și actualii proprietari.

 

Turnatoria lui Voinea – Uzina nr.2 – Carfil SA

Înființarea actualei uzine Carfil este atestată documentar prin înscrierea în registrul firmelor industriale al Tribunalului Brașov sub numele „Fabrica de mașini și turnatorie Dumitru Voinea-Sucursala Brașov” la data de 20 iulie 1922. Pe terenul unei foste gări germane, noul proprietar a inițiat reparații de material rulant, care, în perioada 1922-1936 au condus la construirea unei capacități adiționale de producție pentru cherestea, tâmplarie și prelucrări mecanice ale unor organe de asamblare (cuie, suruburi, piulițe), cât și a unei uzine electrice proprii dotată cu motoare diesel. Această primă etapă de dezvoltare a condus la autonomizarea uzinei, în 1936, sub denumirea „Întreprinderea metalurgică D. Voinea S.A.R.” Brașov. În perioada 1936-1944, uzina și-a extins profilul cu producția de tehnică militară, care a dus la înființarea și dezvoltarea unor ateliere de turnătorie, presare la cald, fierărie, strungarie și cartonaje. La începutul războiului, această dezvoltare situa uzina pe locul 7 între întreprinderile legate de înzestrarea armatei. În perioada 1948-1952 s-a abordat producția de mobilă de bucătărie.
În anul 1952, din uzina rămasă după naționalizare s-au desprins capacitățile de producție pentru organe de asamblare, constituind o intreprindere de sine stătătoare. Uzina rămasă a primit numele de „Uzina nr.2 Brașov”. După 1965, s-a întregit profilul de fabricație prin producția de carburatoare, filtre de ulei și motorină, pompe pentru ulei, combustibili și apă. În 1991, prin Hotarare de Guvern, unitatea s-a transformat în „Uzina Carfil” Brașov. În 1998, a devenit societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, luând denumirea de SC CARFIL SA Brașov. În prezent, societatea are în derulare acțiunea de revendicare formulată de succesorii fostului proprietar Dumitru Voinea. Din 2003, o parte din suprafața fostei uzine este ocupat de către Parcul Industrial Carfil, în care își desfășoară activitatea 47 de societăți comerciale, iar acționar este Consiliul Județean Brașov.

 

Farola –  Uzina Metrom 

Zona fostei fabrici TEMELIA si METROM in perioada anilor 20. Sursa: orasulmemorabil.ro
Zona fostei fabrici TEMELIA si METROM in perioada anilor 20. Sursa: orasulmemorabil.ro

Istoria fabrici începe în 1923, când o companie româno – austriacă, numită Farola, a fost înfiinţată pentru fabricarea sârmei, tablelor şi cablurilor din cupru pentru motoarele utilajelor căilor ferate. În 1935 s-a înfiinţat prima fabrică metalurgică din România, sub numele de Metrom. Farola și Metrom funcționau la acea dată separat, fiecare cu obiectul său de activitate. În 1938, la Metrom începe producţia în serie pentru table, benzi, fâşii, bare, panouri profilate şi tuburi din cupru şi aliaj de cupru. După cel de-al Doilea Război mondial, în 1946,  s-a dezvoltat producţia de tuburi, ţevi din cupru şi aliaj de cupru printr-un parteneriat româno-sovietic. În 1948, după naționalizare, cele două companii, Farola şi Metrom, s-au unit şi au format Uzina Metrom. În 1953 începe producţia de tije conice din fontă pentru sobele de bucătărie, pe gaz. În 1960 uzina Metrom începe producţia a două motoare pentru motociclete cu pedale. În 1998 începe procesul de privatizare, Uzina Metrom fiind divizată în 4 societăți. În 2003, o parte din suprafața platformei fostei uzine este înființat Parcul Industrial Metrom, cu acționar unic Consiliul Județean.

 

Surse: metrom.ro, mytex.ro

 

 

Facebook Comments

Leave a Reply