Comunitatea evreilor din Brașov

Evreii au fost prezenți în Brașov încă din secolul XV ca negustori, dar primii evrei stabiliți în oraș sunt consemnați abia în 1807, având aprobare de la Consiluiul Local. În 1826 este înființată oficial comunitatea evreiască constând din patru familii, printr-un decret imperial. Existau restricții în ceea ce privește meseriile pe care le puteau practica, ei putându-se angaja doar dacă repectivul loc de muncă era refuzat de sași. Evreii din Brașov erau în principal negustori, dar se găseau și meseriași (pălărieri, croitori, zugravi, bijutieri) sau intelectuali în rândul populației evreiești. În 1860 este înființată prima școală confesională de către Sigismund Steinhardt.

În 1877 comunitatea evreiască s-a divizat între cea de rit ortodox și neolog (ashkenazi). Evreii de rit neolog (ashkenazi) construiesc o sinagoga între 1899-1901 pe Str. Poarta Șchei nr. 29. Mai târziu, cei de rit ortodox si-au construit sinagoga din str. Castelului la numarul 64 (în anul 1924).

Numărul evreilor din Brașov a crescut constant. Astfel, dacă în 1890 trăiau în oraș 769 evrei, în anul 1910 crescuse la 1.280 iar în1940 populația evreiască atinge  6.000 de persoane. Imediat după război, numărul lor crește la 6.000 de suflete ca urmare, în special, a evreilor refugiați din Moldova, Basarabia și Bucovina.

În 1912, evreii din Brașov au înființat o filială a ITO (Jewish Territorialist Organization), organizație care căuta un cămin pentru stabilirea poporului evreu. În 1921, a fost fondat clubul sportiv evreiesc Hakoah. Cu timpul, evreii au devenit întreprinzători, ingineri, industriași, sau proprietari de ziare, având un rol important în viața economică din perioada interbelică.

Perioada celui de-al doilea război mondial a reprezentat o perioadă grea pentru membrii comunității evreiești din Brașov. Chiar dacă nu au fost deportați în lagăre, li s-a interzis să fie proprietari de societăți comerciale, evreii fiind frecvent bătuți, iar copii lor dați afară din școală. În anul 1941, sinagoga ortodoxă a fost devastată de legionari. Cu toate restricțiile și dificultățile întâmpinate, evreii din Brașov sunt mai feriți de pogromuri (așa cum s-a întâmplat la Iași), fiind o destinație la îndemână pentru cei veniți din Moldova și din Ardealul ocupat de regimul lui Miklos Horthy.

După război, o parte importantă a evreilor din Brașov a emigrat spre Palestina. Crearea statului Israel în 1948 accelerează migrația evreilor brașoveni, astfel că la data recensământului populației din 1956 în oraș mai locuiau doar 1.759 evrei. Numărul lor a scăzut constant de atunci, astăzi fiind și mai mic. Întoarcerea În Țara Sfântă are loc în valuri successive: anii 1951, 1956, 1964 și apoi, în continuare, în anii ’70, ’80, ’90 au împuținat numărul evreilor din oraș și împrejurimi.

Comunitatea mică de astăzi are o prezență activă în viața orașului menținând, cu multa dedicare, tradiția iudaică. În cadrul comunității functionează sinagoga neologă(resfintita in septembrie 2001), un restaurant cu specific evreiesc recent deschis, un cabinet medical și un serviciu de asistență. Președintele comunității evreiești din Brașov este  Tiberiu Roth, în funcție de peste 26 de ani.

Astăzi,  în Brașov locuiesc 281 de evrei (conform recensământului din 2011), dintre care: 23 de persoane cu vârste între 0-15 ani, 46 de persoane cu vârste între 16-35 ani, 92 de persoane cu vârste între 36-60 ani, 120 persoane peste 60 ani.

Sinagoga Neologă (ashkenazi)

Sinagoga Neologă din Brașov a fost construită între anii 1899-1901, după planurile arhitectului maghiar Lipót (Leopold) Baumhorn (1860-1932) și a fost inaugurată la 20 august 1901. Suprafața clădirii este de 657 m².

Stilul de construcție al sinagogii este stilul maur, ea având planul unei bazilici cu trei nave. Sunt prezente elemente decorative gotice (rozete, ancadramentele ferestrelor și porților) și romanice.

Sinagoga a fost renovată în anul 2001, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de existență. Ea este folosită și în prezent în scopuri rituale. Sinagoga Neologă din Brașov a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Brașov din anul 2004. În curtea sinagogii comunitatea evreilor din Brașov dispune de un restaurant cu specific iudaic recent deschis, un cabinet medical și un serviciu de asistență la domiciliu.

Sinagoga ortodoxă

SinagOrtod-HDR-Edit SinagOrtod-HDR-Edit

Sinagoga Ortodoxă din Brașov a fost construită în anul 1924 pe strada Castelului nr. 64, ca lăcaș de cult al credincioșilor mozaici de rit ortodox (tradiționalist), pe o suprafață de 365 m². Pe lângă sinagogă, funcționau o baie rituală și un cimitir central (pe str. Cloșca). Ea a funcționat până la cel de-al doilea război mondial, când a fost fost devastată de către legionari în 1941.

Stilul de construcție al sinagogii este stilul maur, ea având o fațadă frumos ornată cu un mozaic de ceramică cu motive de plante și doi lei care sprijină o menoră. Deoarece în cultul mozaic este permisă folosirea figurilor animale, prezența mozaicului cu cei doi lei deasupra intrării face ca sinagoga să fie o raritate din acest punct de vedere.

În prezent, sinagoga este dezafectată, ea fiind folosită până nu demult ca depozit. Clădirea necesită lucrări de consolidare, dar gura târgului spune că orice încercare de a o reabilita s-a lovit de refuzul autorităților de a da autorizații pe motiv că fundația s-ar afla pe un sol lutos și instabil. Personal am locuit la mai putin de 200 de metri mai jos (strada Castelului nr. 70) mai bine de 3 ani și am observat că în împrejurimi se făceau tot felul de reabilitări ale clădirilor fără nicio opreliște.

Personalități importante ale comunității evreiești din Brașov

Cele două soții surori ale fostului premier israelian recent decedat Ariel Sharon erau evreice născute în Brașov, fetele negustorului Leopold Zimmerman, care locuia pe strada Castelului nr. 142. Povestea lor o puteți citi aici:

Pagina de Facebook a Comunității Evreilor din Brașov

Surse: wikipedia, brasov.ro

Facebook Comments

2 comments

  1. E pacat ca acestei sinagogi, dezavectata acum, sa nu i se dea prin acordul comunitatii mozaice, o destinatie muzeistica spre exemplu…Ar fi un castig pentru oras, dar si pentru comunitatea mozaica din Brasov.

Leave a Reply