Comunitatea elenă din Brașov

poza-biserica ortodoxa sfanta treime

Brașovul a fost din cele mai vechi timpuri un oraș cosmopolit. În oraș au trăit mai bine de 1.000 de ani laolaltă etniile principale: sași, maghiari și români, dar și evrei, bulgari, armeni și… greci.

Izvoarele istorice atestă faptul că grecii au venit în orașul de sub Tâmpa în 4 valuri principale:

Primul val de greci pleacă din zona Bulgariei, de teama turcilor și se așează în secolul XIV (aproximativ anul1392) în Șchei. Atunci se menţionează existenţa unei şcoli cu predare în limba greacă, ai cărei elevi erau, în primul rand, copiii grecilor din cetate, cărora li se adăugau copiii negustorilor saşi, maghiari şi, ulterior, români. Limba greacă se studia şi în alte şcoli, însă contra cost, putându-se aminti că pentru o oră de limbă greacă se plăteau 20 de florini;

Al doilea val vine pe la anul 1670 ca urmare a invadării Țării Românești de către turci. Grecii nou-veniți denumesc Brașovul ,,Stefanόpoli” (orașul Coroanei, probabil după denumirea săsească Kronstadt) și construiesc un spital, o şcoală, magazine şi locuinţe.

Al treilea val, si poate cel mai important, are loc dupa 1796 pana spre prima jumatate a secolului XIX. Totuși, în 1730 în cetate nu exista decât o modestă capela ortodoxă, înfiinţată într-o casă închiriată în Târgul Boilor (la intersecţia străzii Diaconu Coresi cu Postăvarului), aparţinând şi fiind frecventată în exclusivitate de companiştii greci. În anul 1778 compania grecească este pusă sub protecţie regală, depinzând direct de cancelaria imperială. Coloniştii greci capătă astfel o serie de privilegii, cum ar fi dreptul de a face comerţ liber, dreptul de a-şi alege singuri judecătorii şi juraţii în treburile coloniei, sunt scutiţi de serviciul militar, li se întăreşte dreptul de a avea în cetate un edificiu religios.

Din dorinţa şi necesitatea unei biserici ortodoxe pentru toţi credincioşii acestui rit, a început colectarea de fonduri pentru construirea unui lăcaş de cult ortodox. Grecii reușesc în sfârșit, în 1786, construcția Bisericii Sfânta Treime.

Ultimul val are loc dupa 1860. În această perioadă grecii au venit în special din Grecia de Nord, Ioanina, Castoria si Mentsovia.

Sextil Pușcariu despre greci

Despre greci și ocupațiile lor ne depune mărturie, din timpul său, și Sextil Pușcariu în cartea sa “Brașovul de altădată”:
“Ei erau în mare parte români macedoneni, în parte greci sau bulgari, albanezi sau sârbi cu sentimente grecești. Întocmai cum nu mai știi astăzi ce slavi sau germani se ascund sub numirea de maghiari, nu se știa exact mai demult ce erau la origine negustorii care-și ziceau greci. Ca în Banat, unde băcanului ii zic românii “grec”, indiferent de naționalitatea lui, tot astfel săsoaicele din Brașov, când trimiteau servitoarea la bacanie, îi spuneau “du-te la prăvălia grecească.
Puțini dintre aceștia erau însurați cu romance și se considerau de români, ca bunăoară Sotir, care avea de nevastă pe fata popii Gherman și ale carui fiice s-au maritat toate cu români. Cei mai multi din vechii negustori, români și greci, erau băcani, dar în prăvăliile lor se vindea și manufactură, mai ales en gros. Unii se ocupau cu incaso, comision și zarafie. Mai puțini țineau piei și sticlărie. Câțiva erau bancheri”.

Biserica Sfânta Treime – monument de patrimoniu

Donatorul celei mai mari sume de bani şi considerat apoi şi ctitor principal al Bisericii Sfânta Treime a fost Panaiotis Hagi Nikos, un bogat negustor grec, mărturie stând şi plăcuţa incrustată cu numele său din interiorul cimitirului bisericii Sf.Treime, dar şi numeroase alte scrieri ale vremii. De asemenea, numeroşi alţi ortodocşi din cetate au contribuit la construcţia bisericii fie cu bani, fie cu mână de lucru.

În anul 1786 Magistratul aprobă construcţia bisericii, “dar numai în fundul grădinii, cu condiţia să nu se schimbe acoperişul casei, să nu se clădească turn şi clopot sau toacă ”, condiţiile fiind justificate de stăpânirea austro-ungară de atunci şi de catolicismul majoritar.
Astfel a început construirea lăcaşului ortodox în locul vechiului Târg al Cailor de odinioară, mai în spate aflându-se cimitirul, plasat pe locul fostului Ţarc al Măcelarilor.

Astăzi biserica Sfânta Treime, aflată pe strada G.Bariţiu nr.12 (intrarea făcându-se prin gang), este considerată monument istoric.

Arhitectura construcţiei este caracteristică secolului al XVIII-lea. Sprijinită pe zidul de apărare a cetăţii, este ridicată în formă de navă, din piatră şi cărămidă, cu acoperişul din ţigle ascuţite şi terminate sus în semicerc, cu bolţile interioare elegant curbate în arc frânt cu penetraţii, întreaga construcţie denotă unitate de stil şi compoziţie.
Faţada realizată în stil baroc adaptat locului prezintă bogate ornamente în stuc, reprezentând basoreliefuri de plante si flori.

În jurul bisericii şi şcolii greceşti s-au reunit mulţi oameni de cultură. Ultimul descendent al familiei Brâncoveanu (înmormântat în cimitirul bisericii Sfânta Treime – cunoscută de braşoveni ca Biserica Grecească) a petrecut la Braşov ultimii ani din viaţă, a avut strânse legături cu grecii din cetate şi fondul său de carte în limba greacă le-a donat Comunităţii de atunci.

Comunitatea elenă din Brașov în zilele noastre

Până la începutul celui de-al doilea Război Mondial, Comunitatea a continuat să susţină biserica şi şcoala.Imediat după război, au început problemele care au determinat restrângerea treptată a activităţii grecilor, aceste probleme culminând cu confiscarea bunurilor Comunităţii, datorită politicii regimului, în anul 1976.

Nemaiavând drepturi şi din cauza condiţiilor cărora au fost nevoiţi să se supună, membrii Comunităţii şi-au încetat oficial activităţile, singurul loc unde se mai puteau întâlni rămânând Biserica. Pe de altă parte, în timpul războiului civil din Grecia (1946-1949), dar mai ales imediat după terminarea acestuia, mulți comuniști greci au fost primiți ca refugiați politici de către guvernul comunist din România.

În 1990, imediat după schimbarea regimului, a avut loc reînfiinţarea Comunităţii Elene. Membrii săi sunt formaţi din urmaşi ai vechilor comercianţi greci, greci care s-au aflat fără voia lor departe de patria mamă, Grecia, din cauza evenimentelor politice de după cel de-al doilea război mondial, dar şi din numeroşi filo-eleni. Deși la recensământul populației din anul 2002 doar 77 de persoane din județul Brașov s-au declarat greci sau eleni, din alte surse reiese că cei ce au legături asumate cu această etnie ar fi aproximativ 250 de persoane.

Comunitatea Elenă Braşov este parte integrantă a Uniunii Elene din România, organismul la scară naţională al tuturor  grecilor din România, reprezentat în Parlament de deputatul minorităţii elene, domnul Prof. Dr. Ing Dragoş Gabriel Zisopol.

Surse: http://www.elkibv.rohttp://www.brasov.ro

Facebook Comments

Leave a Reply