Brașovul se stinge. Ce-i de făcut?

IMG_0090Vorbeam în articolul trecut despre lipsurile Brașovului. Am pornit de la marasmul economic din care nu ieșim. Spuneam că deși ocupăm un loc fruntaș la exporturi, suntem codași la câștiguri salariale. Să analizăm mai în ansamblu problema, vom găsi poate și rezolvarea. Se știe că municipiul Brașov mai are vreo 253 de mii de locuitori, iar zona metropolitană mai adaugă vreo 100 de mii.

Rezultă undeva la 350-400 de mii de oameni pe o rază de sub 100 km. Dintre ei avem jumătate pensionari, așa spun statisticile și planul integrat de dezvoltare urbană. Comparativ cu ce aveam acum 30 de ani, am scăzut la aproape jumătate. În mod natural, pensionarii de acum peste vreo 20 de ani nu vor mai exista. Vom avea o arie metropolitană de 200 de mii de oameni, iar municipiul Brașov undeva la sub 150.000 locuitori. Sporul natural negativ va determina o reașezare și mai defavorabilă a Brașovului în lista marilor orașe din țară. Nu te poți numi metropolă la 150 de mii de locuitori!

Așadar, trebuie regândită o strategie economică prin care să atragem tinerii și oamenii activi pe piața muncii din afară. Astăzi puțini rămân. Spuneam în articolul trecut că degeaba ai universitate dacă salariul ce ți se oferă aici e mai mic decât la tine acasă și mai trebuie să te descurci și cu chirii și alte cheltuieli de unul singur. E nevoie pentru asta de o Universitate puternică, cu studenți mai puțini admiși, dar cu exigențe mai mari. Locuri bugetate mai puține, să intre cu adevărat cei buni. Cele cu taxă și mai puține, cu taxe mari. Da, mari, să îi sperie pe cei care caută alternative la oferta Spirului, dar să scrie pe diplomă ,,Universitatea Transilvania”. Dacă tot sunt taxe mai mari și așteptările în rândul profesorilor trebuie să fie pe măsură. Avem facultăți de top, cu tradiție, altele de formă. Dreptul e abia pe locul 10 în țară. Medicina e de râs și nici nu e de mirare când încă nu avem spitale la un nivel înalt, iar profii sunt prinși cu șpagă. Și lista ar putea continua. Pentru binele orașului ăsta ar fi fost minunat să avem numai vreo 10 facultăți, dar toate de top.

Legat de o Universitate puternică, pe profilul tehnologic se poate dezvolta o rețea de parcuri științifice și tehnologice, așa cum se înfiripă cel de la Săcele. Clujul ne-a luat-o înainte și vrea să conecteze Universitatea de laboratoarele de cercetare și incubatoarele de afaceri. Ca și Clujul, s-ar putea accesa fonduri europene în acest scop. Avem nevoie de mai multe facilități pentru investitori, nu de afaceri cu terenuri. În cele din urmă vom avea aeroport și măcar un sector de autostradă va lega Brașovul fie de București, fie de Sibiu în următorii 4-5 ani. Dar ce facem cu ele?

Brașovul va atrage prin aeroport un număr și mai mare de turiști. Asta e clar! Dar e destul? Se știe oricum că veniturile din turism sunt măricele pentru deținătorii afacerii, dar mizere pentru lucrătorii în domeniu. Dacă n-ai industrie și agricultură, degeaba. Turismul e ca un fel de desert, care ar trebui să vină ca un plus pentru industrie și agricultură. Ne trebuie o strategie de atragere a investitorilor după ce aeroportul devine funcțional, pentru ca toată lumea să știe că suntem conectați în exterior. Trebuie folosit și în scop cargo, pentru că suntem în centrul țării. Terminalul intermodal de căi ferate proiectat la Feldioara vine să completeze rolul Brașovului de centru logistic și hub în domeniul tehnologic. Și aici, e nevoie de voință politică.

Avem o Zonă Metropolitană legată mai mult prin vorbe, astăzi se vorbește despre RAT-ul metropolitan în cele 16 localități componente. Ar fi bun, numai că fără o legătură feroviară între ele, rămâne un traseu de Codreanu pe care scrie RAT Brașov. O rețea eficentă de trenuri rapide care să lege Zărneștiul de Săcele și Codlea de Predeal ar dinamiza orașul, la costuri mai mici decât rețeaua de troleibuze și maxi-taxi, dacă avem pretenția de metropolă.

În fine, pentru a fi Zonă Metropolitană și nu un conglomerat de sate, ne trebuie și curaj politic. Nu poți să vrei regionalizare înainte de a rezolva întâi problema comunelor cu 89 de locuitori și a orașelor doar pe hârtie. Nu se poate să vrei în Zona Metropolitană, dar să vrei să rămâi la nesfârșit primarul comunei tale pentru că ție ți-e mai bine. Sau, de ce Săcelele e municipiu distinct de Brașov, de care-l separă un pod, dar Stupiniul sau Triajul sunt cartiere? Pentru a fi metropolă, toată zona aferentă Țării Bârsei trebuie împărțită în maximum 5-6 subdiviziuni.

Va urma…

 

 

Facebook Comments

One comment

Leave a Reply