Județul Brașov în perioada interbelică. Organizare, structură etnică, industrie și agricultură

Organizare teritorială

Județul Brașov intră în componența României Mari la 1 Decembrie 1918 sub forma comitatului moștenit de la Imperiul Austroungar, cu o suprafață redusă de numai 1.491 km², județul Făgăraș având în componența sa și Branul și Zărneștiul, Poiana Mărului, Vulcan, Holbav și Vlădeni.

Comitatul Brașov
Comitatul Brașov

În urma reformei administrative din 1925, județul Brașov cuprinde un teritoriu mărit la 2.605 km², având în componență localitățile mai sus-menționate. Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se învecina la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița.

Județul Brașov după 1925

Până la reforma administrativă din 1925, Brașovul era împărțit în trei plăși, 23 de secretariate comunale – cărora le corespundeau 23 de comune rurale – și o comună urbană (Brașov).

După 1925, suprafața județului a fost împărțită similar, în teritoriul orașului Brașov și trei plăși:

– Plasa Bran (cu reședința la Bran),
– Plasa Buzăul Ardelean (cu reședința la Întorsura Buzăului) și
– Plasa Săcele (inițial denumită plasa Brașov, cu reședința la Prejmer).

Populație și structură etnică

Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281 sași, 1.560 evrei, 390 alte naționalități.

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformați, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ș.a.

În anul 1930 populația urbană a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.

Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 84-85
Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 84-85
Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 84-85
Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 84-85

 

Industrie. (fără municipiul Brasov )

Alimentară: 18 mori, 4 fabrici de spirt, o fabrică de liqueur, o fabrică de bere (Dârste), 4 fabrici de mezeluri, o fabrică de zahăr (Bod), 2 fabrici de malț, o fabrică de siropuri și marmeladă, o brutărie mecanică.

Fabrica de Zahar Bod
Fabrica de Zahar Bod

Textilă: 6 țesătorii și fabrici de postav, 2 fabrici de lână toarsă, 3 de tricotaje, o fabrică de confecțiuni (Codlea).

Chimică: o fabrică de oxigen (Feldioara), o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun, o fabrică de ulei de mentă (Bod), o fabrică de unsori de trăsură (Codlea).

Hârtie si arte grafice: o fabrică de hârtie (Zărnești), o fabrică de celuloză (Zărnești), o fabrică de carton (Ghimbav), o fabrică de pungi de hârtie (Tohanul Nou), o tipografie (Codlea).

Industria lemnului: 25 fabrici de cherestea, 7 fabrici de mobile, 8 tâmplarii, 3 fabrici de unelte de lemn, o fabrică de parchet, o fabrică de furnir de mobilă (Ghimbav), o fabrică de mânere pentru umbrele (Codlea).

Alte industrii: o fabrică de burghie (Râșnov – viitoarea FSR), o lacatușerie mecanică (Codlea), 2 tăbăcarii (Halchiu), o fabrică de curele de transmisie (Halchiu) un atelier de nasturi de os (Codlea), 7 fabrici de caramizi și tigle, 8 cuptoare de ars var, o fabrică de cretă, 2 fabrici de caramizi refractare, o mină de lignit (Vulcan).

Fabrica de burghie Râșnov
Fabrica de burghie Râșnov

Cariere: una de argilă la Brașov, o carieră de argilă plastică la Cristian, nisip de cuarț la Cristian, pietriș la Bartolomeu, piatră de calcar pentru fabricarea varului la Brașov (Kugler – viitoarea Temelia), Râșnov și Zărnești, o carieră de piatră de calcar pentru fabricarea cimentului la Bartolomeu (viitoarea ,,Răsăritul”), o carieră de piatră de râu la Bod și una de piatră de gresie la Teliu.

Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele minerale de la Zizin, cu conținut de bicarbonat de sodiu, fier, iod, și acid carbonic.

Industria județului Brașov în 1935

Întreprinderile de la 5 cai putere (forță motrice), sau 20 de lucrători în sus:

 

Industria Numarul fabricilor Forta motrice H.P. Personalul ocupat Valoarea productiei în mii de lei
Active Închise
Alimentara 30 5 6.885 2.069 746.036
Textila 13 1 1.571 2.598 529.182
Chimica 12 1.419 926 261.657
Metalurgica 25 1 4.644 3.281 514. 381
Hârtie si arte grafice 10 4.748 1.565 302.442
Pielarie 7 390 176 93.346
Lemnului materiale de constructie 48 11 7.421 1.038 84.415
Materiale de constructie 16 2.552 421 105.757
Sticlarie 1 5 3 400
Ceramica 4 13 67 3.874
TOTAL 166 18 24.648 12.144 2.641.490

 

Agricultura județului Brașov

Suprafața arabilă era în 1925 de 47.940 ha, adică 18,40% din suprafața județului si 0,16% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea 484 ha, adică 1,01% iar mica proprietate 47.456 ha, adica 98,99%.

Din totalul suprafeței arabile, cerealele ocupau 24.072 ha, astfel repartizate:

Orzul ocupa 9.482 ha, cu o productie de 180.158 chint. (prod. medie la ha 19,0 chint.), ovăzul ocupa 5.735 ha, cu o producție de 96.415 chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.), grâul ocupa 4.836 ha, cu o producție de 86.415 chint. (prod. medie la ha 17,9 chint.). Porumbul ocupa 3.546 ha, cu o productie de 58.969 chint. (prod. Medie la ha 16,6 chint.), secara ocupa 443 ha, meiul ocupa 32 ha și hrișca ocupa 7 ha.

Fânetele cultivate și alte culturi furajere ocupau 7.852 ha. Din această suprafață trifoiul ocupa 3598 ha, cu o producție de 146.759 chint. fân (media la ha 40,8 chint.), si 300 chint. samânță (media la ha 0,1 chint.) ; lucerna ocupa 1381 ha, cu o producție de 78.770 chint. fân (media la ha 57,0 chint.) si 50 chint. samânță (media la ha 0,4 chint.). Rădăcinile de nutreț ocupau 1.681 ha, cu o producție de 427.456 chint. (media la ha 254,2 chint.).

Plantele alimentare ocupau 8.119 ha. Din această suprafață, cartofii ocupau 7.078 ha, cu o producție de 1.262.002 chint. (media la ha 178,2 chint.). Varza ocupa 389 ha, cu o producție de 42.671 chint. (media la ha 109,6 chint.).

Plantele industriale ocupau 3.303 ha. Din aceasta suprafață, sfecla de zahar ocupa 2.199 ha, cu o producție de 471.465 chint. (media la ha 214,3 chint.). Cicoarea ocupa 521 ha, cu o producție de 90.549 chint (media la ha 173,7 chint).

Vegetație și culturi diverse

Din suprafața totala a judetului (260.500 ha), ogoanele sterpe ocupau 4.594 ha. Fânețele naturale ocupau 44.731 ha, cu o producție de 1.118.275 chint. (prod. medie la ha 25,0 chint.). Pășunile ocupau 40.897 ha, pădurile ocupau 61.472 ha, iar pomii fructiferi 467 ha.

Creșterea animalelor

În județul Brașov se găseau în anul 1935: cai 14.313, boi 39.347, bivoli 3.911, oi 52.020, capre 502, porci 28.916, stupi sistematici 2.335, iar stupi primitivi 666.

 

Rețeaua de drumuri și căi ferate a județului Brașov în perioada interbelică

Județul Brașov era străbătut de o rețea totală de drumuri de 636, 465 km împărțită astfel:
– Drumuri naționale 215, 097 km din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întreținea 206 km, 322m (pavați si pietruiți) iar municipiul Brașov 8,7 km;

–  Drumuri județene 382,9 km din care administrația județului întreținea 344 km (pietruiti), iar municipiul Brasov 2,5 km (pietruiți);

– Drumuri comunale 38 km 420 m.

Lungimea podurilor era de 4.921,05 m, repartizată astfel: poduri naționale 1.555,55 m, județene 3.297,10 m, comunale 68,40 m.

Prin judet treceau 5 drumuri naționale, legând urmatoarele localități:

•  Sinaia – Brașov – Făgăraș

•  Câmpulung – Brașov – Brețcu

•  Brașov – Sighișoara

•  Buzău – Nehoiași-Brașov

•  Brașov – Sf. Gheorghe

Cale ferată

Județul Brașov avea o rețea de cale ferată de 199 km repartizată astfel: 74 km linii principale și 125 km linii secundare simple.
Itinerarii principale: Exprese: București – Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris). Rapide: București – Arad – Decebal și Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta – Viena – Paris). Accelerate: București – Oradea – Halmei (Praga), Bucuresti – Arad.

Gara veche Brașov
Gara veche Brașov

Stații importante: Brașov, Zărnești, Hărman. Pe lângă liniile de mai sus, exploatate de CFR, menționăm și linia Brașov- Satulung, exploatată de o societate particulară.

Surse:

wikipedia, romaniainterbelica.memoria.ro, orasulmemorabil.ro

 

Facebook Comments

Leave a Reply