Brașoveanul Hans Thiess și electricitatea în război

Brasoveanul Hans Thiess (1890-1995) se afla în vara anului 1914 la München, unde studiază ingineria. După ce toti colegii de camera se oferiseră ca voluntari în Marele Război, se întoarce la începutul lunii august în Transilvania, cu intenția de a se înrola în armată. Familia îl convinge însă să se întoarcă în Germania. După un an petrecut la facultatea rămasă aproape fără studenți, primește ordinul de înrolare în regimentul de infanterie al honvezilor din Brașov. Odata ajuns în orașul natal, este contactat de un coleg de facultate, care s-a înrolat în regimentul de voluntari 2 din Praga. La sugestia acestuia, îi acompaniază sora și logodnica la Praga, unde pe 16 august îmbracă și el uniforma de soldat al Imperiului Austro-Ungar. De ziua lui, pe 9 octombrie, este transferat la Viena, în cadrul Secției de Componente Electrice (Elektroersatzabteilung). Ajuns în capitală, urmează cursuri și ia parte la instrucții în domeniul blocajelor de tensiune înaltă (Hochspannungshindernis) și al trenurilor electrice (Elektrozug). Aceste “trenuri” sunt niște motoare pe benzină montate pe vagoane, care se folosesc la generarea de curent electric pentru ventilatoarele, pompele de apă, bormașinile cu percuție folosite la escavarea grotelor de pe fronturile din Galiția și din Dolomiti. Prima jumătate a lunii noiembrie o petrece in Brody (Ucraina de astăzi) unde supraveghează instalarea și punerea în funcțiune a mașinăriilor necesare pentru generarea curentului electric într-un lagăr. Începând cu sfarșitul lui ianuarie 1916, a fost însărcinat cu instalarea mașinăriilor din tranșeele Bielorusiei de astăzi. Pe data de 23 februarie preia comanda unei unitati de electrotrenuri in Trento (astăzi Italia). Instalarea mașinăriilor se face în stațiunea Rovereto, din care s-a evacuat anterior populatia civilă.
În data de 1 octombrie Thiess primeste gradul de sublocotenent (Faehnrich). Avansarea este insoțită de o scurta permisie, timp în care își vizitează familia în Brașov. În iarna anului 1917 unitatea lui Thiess este transferată la Levico Terme. În ianuarie 1918 este decorat cu medalia Karl-Truppenkreuz, iar în martie urmează avansarea la gradul de locotenent în rezervă (Leutnant der Reserve). Primește din nou o permisie, în timpul căreia ia parte la cursurile Facultatii de Inginerie din München. După destramarea Monarhiei Austro-Ungare se întoarce la München pentru a-și încheia studiile. În mai 1919 își ia licența cu calficativul “gut”. Dupa o scurta perioada petrecută la Uzina Electrică din Innsbruck (Austria) se întoarce în toamna lui 1919 la Brașov. În februarie 1920 este înrolat pentru două luni în corpul VII al Armatei Române având gradul de locotenent, la “Serviciul de Geniu”. După demobilizare s-a angajat la Uzina Electrica Sibiu-Sadu, unde a rămas până la pensionare. Nonagenarul Thiess și-a lipit pozele, scrisorile și alte documente in 8 albume.
Facebook Comments

Leave a Reply