Brașoveanul Ion Milu – asul aviației românești

as_aviatie

Ion Milu s-a născut în comuna Dârste, Brașov, în Imperiul Austro-Ungar în anul 1902. Este clasat al treilea as al Aviației Militare Române, dar puțin cunoscut în orașul nostru.
La vârsta de 18 ani este remarcat ca un bun elev al școlii locale de aviație, unde are ocazia să zboare cu biplanoare din Primul Război Mondial. Intră în rândurile Forțelor Aeriene Române în anul 1922 ca aviator sergent,  iar 15 ani mai târziu, datorită aptitudinilor deosebite este arondat Flotilei 1 de Vânătoare pe 1 ianuarie 1937. Milu primește comanda celui mai bun avion de vânătoare pe care îl avea Aviația Română în acel an, PZL P.11, un aparat polonez. În cadrul proceselor ulterioare de modernizare și înzestrare ale armatei, preia manșa altor avioane mai performante.
Între 1931-1945 a înaintat până la gradul de aspirant-maior şi a avut sarcini legate de instrucţia de zbor de zi şi de noapte, fără vizibilitate, de tragere, pilotaj de înaltă acrobaţie, pilot recepţioner şi pilot de omologare.
Ion Milu s-a remarcat ca pilot în Campania din Est, primind botezul focului încă din prima zi a războiului contra URSS, ca membru al Escadrilei 56 Vânătoare staționată la Râmnicu Sărat, aflându-se la manșa unui Messerschmitt Bf 109. Prima campanie a anului 1941 o încheie cu trei avioane sovietice doborâte. Nu ia parte la campania de deasupra Stalingradului, dar participă la misiuni de pază de coastă.

În primăvara anului 1943 aviația română trece printr-o nouă reorganizare, fiind dotată cu cele mai noi aparate germane, Grupul 7 Vânătoare din care face parte și Ion Milu este arondată Jagdgeschwader 3 (JG 3) Udet, elita aviației germane (Luftwaffe). După ce ajunge la baza de la Pavlograd, Ion Milu își începe misiunea distrugând un avion sovietic la sol, pe aerodromul Starobielsk în data de 10 aprilie. Două zile mai târziu doboară un bombardier Pe-2. După încă două săptămâni doboară un Il-2. Cu cinci victorii la activ, Ion Milu devine cel mai bătrân as al Aviației Române, la vârsta de 41 de ani.

Pe 6 mai 1943 Ion Milu devine asul zilei, doborând trei avioane La-5, în două bătălii separate, cu un total de 10 avioane inamice sovietice. În data de 16 mai doboară (fără a avea martori și confirmarea comandamentului) un MiG-3 în câmpurile ucrainiene. Pe 1 iunie unitatea experimentală de atac germano-română este desființată, Ion Milu fiind creditat cu 4 avioane sovietice dobrâte confirmate și de comandamentul german și 3 neconfirmate de aliați.
După 1 august doboară un avion rusesc în timp ce escorta un avion de recunoaștere german, iar trei zile mai târziu doboară două aparate Il-2 în mai puțin de 5 minute.

Pe 16 august 1943 Ion Milu a reușit performanța de a doborî 5 avioane sovietice într-o singură zi. În total, Forțele Aeriene Române au doborât 22 de avioane sovietice (confirmate și de comandamentul german), alte 5 aparate fiind neconfirmate în 15 bătălii aeriene în acea zi de foc. Din cele cinci avioane doborâte de Milu, trei erau Il-2 și două Douglas A-20 Havoc, bombardiere americane alocate aliaților sovietici în efortul de război de pe frontul estic. Două zile mai târziu doboară încă un avion neidentificat sovietic, iar pe 19 august mai doboară un Pe-2 în apropiere de Odessa.  Ulterior, fost doborât cu avionul în flăcări, de către aviația sovietică, pe frontul de la Igrim. Pe 30 august 1943, aviatorul brașovean primește Ordinul “Mihai Viteazul”.
Pe lângă nenumărate decorații românești și străine, Ion Milu a primit și Virtutea aeronautică Crucea de Aur, pentru activitate excepţională ca zburător şi cel mai bun trăgător aerian din anii 1930-1938 (acordată de regele Carol al II-lea).

În iulie 1944 aviația americană își intensifică bombardamentele în România, cu deosebire în perimetrul câmpurilor petroliere de pe linia Ploiești-Câmpina-Moreni. Ion Milu este trimis în țară și doboară un Liberator la prima misiune. La a doua misiune doborară un Lockheed P-38 la Valea Călugărească.
În august 1944, a fost doborât de aviaţia americană, la Cioara Doiceşti – Ialomiţa, fiind rănit la mâna stângă şi la piciorul stâng. Atacase un bombardier B-17, dar a fost lovit din plin de un avion de vânătoare P-51 Mustang.  În cele peste 150 de misiuni de luptă, Ion Milu a doborât mai mult de 40 de aparate aliate (sovietice și americane) și a distrus un tanc T-34 pe frontul ucrainian.
Decan de vârstă al Aeronauticii Regale, Ion Milu a continuat să-și lege numele de aviație și după actul de la 23 august 1944: între anii 1945-1947 a activat ca pilot de recepţie al Ministerului Aerului la IAR Braşov și între anii 1947-1952 a fost ofiţer cu diferite însărcinări la Flotila 3 Asalt Braşov, Reg. 7 Vânătoare Braşov şi Divizia 68 asalt.

Dascăl de neînlocuit pentru câteva generaţii de piloţi militari, Ion Milu a concurat permanent pentru titlul naţional de acrobaţie. Cu peste 600 de ieşiri la inamic, cotat cu al treilea număr de victorii în confruntări directe ( 40 ), aviatorul Ion Milu este o figură emblematică a Aviației Militare Române, unul dintre așii ce au scris istorie în războiul nedrept. Cu onoare și demnitate, Ion Milu și-a înscris numele în Cartea de Aur a eroilor neamului românesc, scrie ligamilitarilor.ro

Aviatorul Ion Milu, cel care a servit pe front din prima până în ultima zi a războiului, a trecut în veșnicie la 18 septembrie 1982, fiind înmormântat la cimitirul Sf. Treime-Schei din Brașov.

Surse: Rumanian Aces of WW2

Facebook Comments

Leave a Reply